Sarah locuia în vechea ei cabană. A avut trei copii, copiii au crescut, s-au căsătorit și fiecare a avut proprii copii. Femeia a trăit singură. Într-o zi, copiii au decis chiar să vândă casa mamei lor, spunând că terenul era scump, vor cumpăra rapid casa ei. Și o vor lua și pe mama lor cu ei, dar vor trebui să dea câinele prietenei lor și să o lase să ia și pisica cu ea.
– Mamă, dă-i drumul. Doar nu e ca și cum te-am da la un azil de bătrâni! – a spus una dintre fiice.
– Cum să plec, nu am nimic altceva decât casa mea. – Sarah a plâns.
– Vom avea noi grijă de tine. Nu vă faceți griji. – a spus fiul său Vincent.
Casa a fost vândută. S-au certat mult timp pentru a vedea cine o va lua primul pe bunica.
În cele din urmă, Vincent a luat-o pentru câteva luni înainte ca soția sa să facă scandal.
– Nu mai mănânc cu ea, cotcodăcește prin toată casa. – a strigat soția lui Vincent.
– O să te audă! Păi atunci du-o în cameră, să mănânce acolo! – i-a spus el soției sale!
– Asta e mai mult decât atât! Atunci du-te după ea cu o mătură.
Așa că, de fiecare dată, Sara se plimba prin casele copiilor ei, până când una dintre fiicele ei a învinuit-o pentru cearta dintre ea și soțul ei.
– A fost numai vina ta și a casei tale! Nu am primit niciun ban. Mereu te bagi în viața noastră. Aruncă pisica aia! – i-a spus fiica mamei sale.
– Cum să o arunc, e vechiul meu prieten, a răspuns bunica.
Luând pisica sub braț, a plecat spre satul ei, numai că pe drum i s-a făcut rău. Un străin s-a apropiat de ea:
– Bunica, vă simțiți bine? – a întrebat Sam.
– Da, fiule, a răspuns Sarah.
Băiatul și-a dus bunica la casa lui, pe care copiii mici ai lui Sam au trezit-o dimineața. Bunica le-a spus povestea ei, iar băiatul le-a spus-o pe a lui, că el și soția lui proveneau dintr-un orfelinat. Au patru copii, doi tot din orfelinat, iar ceilalți doi sunt născuți de soția lui.
Cu timpul, copiii s-au atașat foarte mult de bunica lor, se jucau tot timpul cu pisica, Sarah a primit o nouă familie, iar copiii au primit o bunică. Propriii copii ai lui Sarah nu și-au mai amintit niciodată de mama lor.
