– O iei? – Louise s-a dat jos din pat și s-a îndreptat spre ginerele ei cu o asemenea mutră încât acesta a început să se retragă.

– Bunico, vrei să ne citești o poveste despre un mic ren? – a întrebat nepotul cel mic.

“Nepotul…” Nu o amuza deloc cuvântul, căci Louise avea doar 40 de ani. Fiica ei se căsătorise devreme și avea doi fii.

– Dar când îl auzi, începu imediat să plângă. Nu ai prefera să ai un altul?

– Nu, bunico, nu mai facem asta!

– Ai deja lacrimi în ochi!

Femeia le-a citit copiilor o poveste și s-a dus la fiica ei în bucătărie. Aceasta stătea acolo și plângea în tăcere.

– Cea mai mare trebuie să meargă la școală, iar eu nu am destui bani pentru nimic. Nu știu ce să fac.

Trăiau destul de greu. Louise căuta mereu un loc de muncă cu jumătate de normă, pentru că fiica ei, Maria, trebuia să stea mereu cu copilul. Avea o boală cumplită. Trebuia să facă gimnastică, să-i facă masaj, să-l ducă la piscină și să-i cumpere medicamente.

– Nu-ți face griji, fiica mea, ne vom gândi noi la ceva!

Louise a fost trezită de nepotul ei cel mare. Ochii lui erau speriați.

– Bunico, mama are ceva în neregulă. E palidă și rece, iar buzele i s-au învinețit…

O mulțime de oameni au venit să o întâmpine pe Maria. Cu toții au plâns și au jelit, pentru că știau ce persoană minunată a fost. Cu toții au adus bani și flori. A venit chiar și fostul ei soț.

– Maria! Uite câte bucăți de hârtie au adus! Acum avem destui bani pentru a-l reabilita pe cel mic și pentru a-l duce pe cel mare la școală. Pentru cine ne-ai părăsit, fiică!

Louisa a reușit să-și revină puțin în fire seara, când oamenii au început să plece acasă. Aici, fostul ei ginere a venit la ea și i-a spus:

– Adună-mi lucrurile.

– Ce lucruri, nu e nimic de-al tău! – Femeia a spus amenințător.

– Lucrurile băieților mei. Îi iau de aici.

– Ale tale?! Când au devenit ale tale? Unde erai când am avut nevoie de ajutorul tău? Așa că Maria nu a mai putut suporta. Inima ei nu e făcută din piatră! Dacă ne-ai fi ajutat, poate că lucrurile ar fi stat altfel. Acum, ieși din casa mea!

Louise a fost ținută de patru bărbați pentru a o împiedica să-și atace ginerele cu pumnii.

A doua zi, femeia a decis să afle cum își poate recupera copiii. S-a dovedit că fostul soț al Mariei era singurul tutore legal. Louise îi va putea înapoia copiii doar dacă soțul ei însuși va renunța la ei sau dacă va fi decăzut din drepturile părintești.

Câteva zile mai târziu, băieții au fost duși la o casă necunoscută unde locuia bunica Ella. Aceasta țipa constant la ei și le interzicea să se atingă de lucrurile ei. Băieții plângeau adesea noaptea și trebuiau să facă toate capriciile femeii în timpul zilei.

Tatăl lor nu venea să îi viziteze decât o dată pe lună.

– De ce trebuia să fie așa? Vreau să mă duc acasă, a strigat băiatul cel mic.

– Nu-ți face griji, suntem doar două căprioare singuratice care s-au pierdut în pădure. Ne vom găsi cu siguranță drumul spre casă”, a spus cel mai mare.

Băieții au crescut și s-au întors la casa bunicii Louise, dar nu au putut niciodată să-și recupereze copilăria pierdută.

Rating
Mirabile dictu
– O iei? – Louise s-a dat jos din pat și s-a îndreptat spre ginerele ei cu o asemenea mutră încât acesta a început să se retragă.